Cărțile editurii în recenzii și alte articole de presă recente (VIII)

30.01.2017

• LaPunkt.ro: «Studiindu-i pe cei care au reuşit în arta oratorică, cartea de faţă ne ajută să identificăm regulile după care se acţionează în câmpul vast al acestei arte, astfel încât să avem la îndemână, atunci când vorbim în faţa publicului, modele utile şi clare pentru a înainta cu siguranţă pe calea succesului», menționează în cartea sa Mic tratat de oratorie profesorul Constantin Sălăvăstru, cel care coordonează presitgioasa colecție CICERO dedicată retoricii, oratoriei și tehnicilor de argumentare care apare sub tutela Eduiturii Universității A. I. Cuza de la Iași.
Cristian Pătrășconiu, în articolul PUNKTUL SĂPTĂMÂNII: Cicero – Oratorie, Retorică și Argumentare, de pe portalul cultural LaPunkt.ro.

• OBSERVATOR CULTURAL: Dintre isprăvile comuniste sînt repertoriate: desfiin¬țarea brutală a organizațiilor sioniste, care au opus rezistență, soldată cu numeroși răniți; suprimarea școlilor și a publicațiilor evreiești (Mîntuirea, Curierul Israelit); confiscarea arhivelor sioniste; naționalizarea spitalelor, a sanatoriilor, a căminelor de bătrîni, a instituțiilor de binefacere, sub pretextul că Statul va avea grijă de toți. Au avut loc arestări de sioniști (în frunte cu A.L. Zissu, cu ani grei de pușcărie), expulzări (Al. Șafran, W. Filderman), fugi, după o furibundă campanie de presă, marginalizări și amenințări. Concomitent, a fost creată o organizație (Comitetul Democrat Evreiesc) care să impună populației evreiești politica Partidului Comunist, urmînd să submineze autoritatea conducătorilor aleși.
Țicu Goldstein, în articolul O personalitate integră, din Observator Cultural, despre volumul Alexandre Safran et les Juifs de Roumanie durant l’instauration du communisme. Documents inédits des archives diplomatiques américaines et britanniques (1944-1948), de Carol Iancu.

• CONVORBIRI LITERARE: Cred că este cel mai surprinzător, mai nobil şi mai frumos omagiu care a fost adus celui nedreptăţit de trei regimuri (ţarist, carlist şi comunist) marelui sorocean Constantin Stere către aniversarea celor 150 de ani din ziua naşterii sale. Prin realizarea acestei performanţe, distinsul critic şi istoric literar ieşean Victor Durnea, în acelaşi timp savant-filolog, arhivist şi publicist notoriu, credem că realizează cu brio atuurile şcolii româneşti de ştiinţă şi cercetare istorico-literară, astfel devenind la fel şi prin îngrijirea, comentarea celor două volume ale romanului lui Stere, editate în colecţia „Opere fundamentale” ale Academiei Române, un adevărat Perpessicius pentru postumitatea lui Constantin Stere!
Este o performanţă dublă care, în egală măsură, aparţine atît antologatorului-comentator, cît şi Editurii Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Ion Hadârcă, în articolul Stereograme vizionare în publicistica lui Constantin Stere, din Convorbiri literare, (nr. 12, 2016), despre volumele de Publicistică, de C. Stere,

• DIACRONIA: Întrunind aceeași multiplă caracteristică pe care părintele școlii ieșene a imprimat-o anume documentarea temeinică, atenta verificare a faptelor, rigoare, metoda severă de lucru, competență și eficiență, și trecînd peste obstacolele ridicate de o întreprindere de asemenea anvergură, dînd dovadă de o ținută înaltă de seriozitate, de conștiinciozitate și scrupulozitate exemplare, dar și de sentimentul de responsabilitate, al datoriei morale față de ilustrul înaintaș, ediția de față nu numai că îi aduce un omagiu savantului și operei sale, dar ea are toate calitățile de a deveni o ediție de referință, dacă nu unica de referință, a noilor generații de specialiști.
Enikő Pál, în recenzia cărții Originea românilor, de Alexandru Philippide (ediție de Roxana Vieru), din revista Diacronia, nr. 4/ 2016.

• BLOG OVIDIU IVANCU: «Citite în ordinea propusă de Marius Rotar, textele oferă o imagine asupra unei lumi în care polemica și verbul acid, tăios, adeseori la limită, jucau un rol fundamental.»
«În programele politice ale Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România (1893) și Partidului Social Democrat (1910) se prevedea separarea Bisericii de Stat și laicizarea învățământului. Ideea e dezvoltată de cercetătorul Marius Rotar ( Conflictul dintre Știință și Religie. Asupra liberei cugetări), unul dintre cei care se poate numi cu adevărat cercetător și nu farseur. Mi se pare demn de a fi studiat cum anume partidele de stânga au trecut de la o astfel de viziune la cea pe care o au astăzi».
Ovidiu Ivancu, despre volumul Conflictul dintre Știință și Religie. Asupra liberei cugetări, pe blogul personal aici și aici.

• REALITATEA EVREIASCĂ: Volumul abordează mai multe aspecte determinante pentru orientarea viitoare a comunităţii evreilor români, reflectând de fapt lupta politică internă din România care a dus la cucerirea puterii de către comunişti. Există două tendinţe generale reflectate în volum: extraordinarele presiuni vizând schimbarea structurală şi de orientare politică a evreimii din România prin compromiterea ideii de sionism, prin ruperea comunităţii de tradiţiile sale religioase şi lingvistice şi compromiterea liderilor istorici ai evreimii, în primul rând, a Marelui Rabin Alexandru Şafran dar şi a lui Wilhelm Filderman şi A. Zissu.
Eva Galambos, în articolul Evreii din România în perioada de tranziţie spre comunism 1944-1948, din revista Realitatea Evreiască (nr. 486 – 487, Ianuarie 2017, p. 14) despre volumul Alexandre Safran et les Juifs de Roumanie durant l’instauration du communisme. Documents inédits des archives diplomatiques américaines et britanniques (1944-1948), de Carol Iancu

• PHILOLOGICA JASSYENSIA: Generaţia ALBATROS – o nouă avangardă, este un volum de recuperare şi reactualizare literară în context istoric, graţie unei analize nuanţate, nepărtinitoare şi elegante, care caută să evidenţieze importanţa unei generaţii de scriitori destinaţi unei lumi încercate socio-politic. Departe de a-şi propune o teoretizare excesivă a valorii estetice în context totalitarist, autoarea lucrării de faţă caută mai degrabă să identifice coerenţa unor „biografii” literare privite în deplinătatea lor, pe alocuri stângace, uneori spectaculoase, pe care analiza nu îşi propune să le priveze nici de contextul istoric, nici de substanţa estetică..
Ioana Alexandra Lionte, în recenzia cărții Generaţia ALBATROS – o nouă avangardă, de Loredana Cuzmici, din revista Philologica Jassyensia, nr. 2/ 2016, p. 347.

• PHILOLOGICA JASSYENSIA: Cartea lui Jean Paulhan este prima traducere în limba română a eseului publicat în „Nouvelle Revue Française”, în 1936, şi apărut în volum, în 1941, ca urmare a suscitării unui interes internaţional (începând cu anul 2000, s-au făcut traduceri în limbile rusă, engleză, germană, spaniolă) de reconsiderare a clişeului din perspectivă literară, dar, mai cu seamă, ca menire socială. Prefaţa lui Adrian Tudurachi, intitulată De la clişeu la avangardă, un veritabil studiu despre istoria clişeului, este revelatoare pentru înţelegerea textului lui Paulhan, o scriere alambicată, tăios ironică, indisciplinată şi teatrală..
Maricica Munteanu, în recenzia cărții Florile din Tarbes sau Teroarea în Litere, de Jean Paulhan, din revista Philologica Jassyensia, nr. 2/ 2016, p. 355.

•PHILOLOGICA JASSYENSIA: Lucrarea Terminologia meteorologică românească a fenomenelor atmosferice (ştiințific versus popular) reprezintă o apariţie editorială inedită şi, drept urmare, binevenită în literatura de specialitate românească. Abordând din punct de vedere lingvistic lexicul ştiinţific al fenomenelor atmosferice, pus faţă în faţă cu termenii corespondenţi din graiurile populare, autorii volumului reuşesc să ofere cititorilor un „acces liber” la o terminologie „închisă”, de specialitate, care, în mod obişnuit, este accesibilă doar unor „inițiați” şi interesează cu precădere persoane avizate, din domeniul meteorologiei..
Ioan-Mircea Farcaş, în recenzia cărții Terminologia meteorologică românească a fenomenelor atmosferice (ştiințific versus popular), coordonată de Cristina Florescu, în revista din revista Philologica Jassyensia, nr. 2/ 2016, p. 373.

• PHILOLOGICA JASSYENSIA: Lucrările, aparţinând unor autori din România, Israel, SUA, Marea Britanie şi Australia, au fost gândite de către Volovici ca întregindu-se una pe cealaltă, astfel că rezultatul, volumul îngrijit de către cercetătoarea Camelia Crăciun, oferă o imagine bogată, complexă, polifaţetată a subiectului propus; temele sunt abordate de mai mulţi contributori din unghiuri diferite, care intră astfel în dialog, uneori foarte fructuos. Comunicările expozitiv-informative stau alături de cele orientate hermeneutic şi teoretic, dar aspectul mozaicat al unor astfel de cărţi este, în bună măsură, înlăturat..
Doris Mironescu, în recenzia cărții Lumea evreiască în literatura română/ Representations of the Jewish World in Romanian Literature, editat de Camelia Crăciun, din revista Philologica Jassyensia, nr. 1/ 2016, p. 335.

• PHILOLOGICA JASSYENSIA: Punctul de plecare al prezentului volum, publicat în anul 2011 la editura Universității din Konstanz, Germania și tradus recent în limba română îl constituie preocuparea celor doi autori, Geoffrey Hartman și Aleida Assmann, pentru locul și rolul memoriei culturale în societatea actuală. Începând cu anii ’80 ai secolului al XX-lea, Jan și Aleida Assmann și-au dedicat cercetările proceselor amintirii culturale, ocupându-se de modalitățile generării și transmiterii identității colective în interiorul civilizațiilor antice și moderne..
Andreea Mironescu, în recenzia cărții Viitorul amintirii şi Holocaustul, de Geoffrey Hartman și Aleida Assmann, din revista din Philologica Jassyensia, nr. 1/ 2016, p. 335.

• Alte dosare de presă pot fi consultate începând de aici.